Obiective
- Detalii
- Creat: Vineri, 16 Decembrie 2016 21:00
Principalele obiective strategice, care pot conduce la realizarea misiunii Facultății de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, sunt următoarele:
• Implementarea culturii calității și a creativității;
• Activitatea eficientă şi de calitate din cadrul programelor de studii de licenţă, masterat, doctorat sau a altor programe de educație continuă;
• Diversificarea ofertei educaționale, inclusiv în limbi de circulație internațională, în concordanță cu dinamica socială și economică;
• Activitatea de cercetare ştiinţifică performantă, atât din cadrul proiectelor sau programelor specifice, cât şi din cadrul programelor de studii postuniversitare (masterat, doctorat etc.);
• Managementul de calitate al resurselor umane, cu respectarea eticii profesionale, a spiritului academic şi de colegialitate, atât la nivelul colectivului de cadre didactice ale facultăţii, cât şi la nivelul studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor;
• Comunicarea eficientă şi reală cu studenţii tuturor programelor universitare şi postuniversitare, în ideea găsirii unor căi comune de îmbunătăţire a activităţilor academice;
• Managementul resurselor financiare şi materiale ale facultăţii, în scopul eliminării situaţiilor nedorite generate fie de bilanţuri financiare negative, fie de o bază materială necorespunzătoare;
• Susținerea tuturor iniţiativelor de promovare a valorilor educaţionale şi ştiinţifice, pentru creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a facultăţii, a departamentelor, a colectivelor de cercetare şi a reprezentanţilor acestora.
Misiunea noastră
- Detalii
- Creat: Vineri, 16 Decembrie 2016 20:34
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului pregătește ingineri pentru a presta activități tehnice de concepție și execuție, asigurând o ofertă educațională flexibilă în domeniile acreditate, capabilă să susțină cadrul de calitate în ceea ce privește cercetarea, în mediul local, regional și internațional, în concordanță cu noile cerințe ale pieței muncii din societatea bazată pe cunoaștere și tehnologii moderne.
Evoluția științei și tehnologiei, ca și cererile de pe piața muncii sunt permanent luate în considerație, în primul rând prin actualizarea planurilor de învățământ, modernizarea și îmbunătățirea bazei materiale, asigurarea unui proces de învățământ de calitate superioară prin extinderea oportunităţilor de învățare şi promovarea inovării în învățământul superior, introducând noi discipline obligatorii sau opționale în locul celor mai puțin actuale, ceea ce conduce la o pregătire amplă a viitorului inginer.
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului dispune de un potenţial uman superior calificat şi de o bază materială modernă, cu ajutorul cărora poate aduce contribuţii deosebite în formarea specialiştilor, ca şi la elaborarea unor soluţii tehnice prin cercetarea ştiinţifică şi creativitatea tehnică. Cadrele didactice desfășoară o activitate științifică susținută pe diferite planuri: doctorat, granturi de cercetare de diferite tipuri și surse de finanțare, contracte de cercetare finanțate de agenții economici, mobilități în țară și în străinătate, acordând o atenție deosebită instruirii personale.
Misiunea facultății este de a organiza la nivel performant activitatea didactică și de cercetare științifică în domeniul ingineresc, contribuind astfel la dezvoltarea intelectuală, profesională și socială a individului, precum și la progresul societății românești.
Misiune & obiective
- Detalii
- Creat: Joi, 05 Ianuarie 2017 19:29
Departamentul de “Hidroamelioratii si Protectia Mediului”, prin organizarea programelor de studii de licenţă “Îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare rurală” şi “Ingineria si Protectia Mediului in Agricultura” si a programelor de masterat „Modernizarea sistemelor hidrotehnice, hidroameliorative si hidroedilitare” si “Ingineria si Managementul Factorilor de Mediu”, cât şi prin participarea la activitatea şcolii doctorale, are ca misiune de bază, educarea, instruirea şi calificarea profesională a studenţilor, corespunzător cerinţelor economice în continuă schimbare din mediul social. Evoluţia ştiinţei şi tehnologiei, ca şi cererile de pe piaţa muncii sunt permanent luate în consideraţie, în primul rând prin actualizarea planurilor de învăţământ, precum şi prin modernizarea şi îmbunătăţirea bazei materiale, pentru asigurarea unui proces de învăţământ de calitate superioară, dar şi o implicare susţinută în activitatea de cercetare.
Departamentul a desfăşurat de-a lungul timpului activităţi de studii, proiectarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, proiectarea şi conceperea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, sisteme de tratare a apei, sisteme de epurare a apelor uzate şi tehnologii de execuţie. În cadrul şcolii de îmbunătăţiri funciare si-au desăvârşit pregătirea ştiinţifică majoritatea cadrelor didactice care au activat sau care activează în prezent.
Tezele de doctorat susţinute sub îndrumarea cadrelor didactice din departament au contribuit la pregătirea multor specialişti din ţară şi străinătate. În acest departament, şi-au desăvârşit pregătirea specialişti şi cadre didactice în domeniul ingineriei civile şi ingineriei mediului sub îndrumarea ştiinţifică a următorilor conducători de doctorat: prof.dr.ing. Valeriu Blidaru, prof.dr.ing. Vasile Băloiu, prof.dr.ing. Nicolae Popovici, prof.dr.ing. Eftimie Niţescu, prof.dr.ing. Iosif Bartha, prof.dr.ing. Corneliu Cismaru, prof.dr.ing. Florian Stătescu, prof.dr.ing. Mihail Luca.
Domeniul Inginerie Civilă
Programul de studii de licenţă “Îmbunătăţiri Funciare şi Dezvoltare Rurală” din cadrul domeniului “Inginerie Civilă” este o specializare cu tradiţie în Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului. Este prima specializare care a funcţionat sub denumirea “Îmbunătăţiri Funciare” încă de la înfiinţarea facultăţii.
Funcţionarea acestei specializări este foarte utilă pentru economia naţională datorită necesităţii implementării directivelor europene pentru protectia mediului înconjurator, a dezvoltării domeniului îmbunătăţirilor funciare şi a apariţiei de noi metode de calcul care necesită noi procedee şi noi abordări.
Programul de studii universitare de licenţă “Îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare rurală” pregăteşte specialişti de înaltă calificare, capabili să creeze, sa execute şi să conducă diverse activităţi în domeniul hidroamelioraţiilor si al structurilor hidrotehnice. Ei se vor ocupa de supravegherea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare aplicând cunoştinţele la realizarea de construcţii noi sau la modernizarea celor vechi în condiţii de maximă siguranţă şi eficienţă.
Obiectivele generale ale programului de studii de licenţă “Îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare rurală”sunt:
- comunicarea de informaţii, probleme şi soluţii de către specialişti în inginerie şi de educaţie continuă;
- cunoaşterea tehnologiilor în continuă schimbare, precum şi a noilor tehnici ca parte integrantă a procesului de educaţie continuă şi de autoperfecţionare;
- cunoaşterea metodelor de calculul şi de proiectare a structurilor hidrotehnice şi hidroedilitare;
- utilizarea tehnologiei informaţiei pentru rezolvarea eficientă a problemelor;
- participarea la activitati studenţeşti specifice şi la comunicări între diferite specializari din domeniul ingineriei civile;
- conducerea proceselor specifice domeniului îmbunătăţirilor funciare;
- evaluarea în mod critic a unor raţionamente, ipoteze, concepte abstracte şi date pentru a crea propriile raţionamente, care să contribuie la soluţionarea unor probleme complexe dintr-un proces creativ;
- susţinerea de comunicări ştiinţifice şi întocmirea rapoartelor tehnice de specialitate.
Obiective specifice ale programului de studii de licenţă “Îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare rurală”sunt:
- înţelegerea şi aprofundarea principiilor trasării construcţiilor şi întocmirii planurilor topografice;
- înţelegerea şi aprofundarea aparaturii şi tehnicii măsuratorilor topografice;
- aprofundarea metodelor de rezolvare numerică a unor probleme tehnice;
- aprofundarea elementelor de bază şi a metodelor moderne necesare redactării/editării planşelor şi detaliilor tehnice ale lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
- aprofundarea elementelor de bază, fizice şi chimice, necesare înţelegerii fenomenelor şi descrierii parametrilor specifici lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
- aprofundarea limbajului de specialitate şi tehnic utilizat în documentaţiile editate în limbi străine;
- aprofundarea elementelor de bază din pedagogie, metodica predării şi disciplinele socio-umaniste necesare în activitatea didactică preuniversitară din domeniul tehnic;
- aprofundarea elementelor de bază privind structurile hidroameliorative;
- aprofundarea elementelor de bază privind sistemele de irigaţii şi drenaje;
- aprofundarea elementelor de bază privind combaterea inundatiilor şi regularizării cursurilor de apă;
- aprofundarea elementelor de bază privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător;
- aprofundarea elementelor de bază din hidrologie şi hidrogeologie;
- aprofundarea elementelor de bază privind instalaţiile în construcţii;
- aprofundarea elementelor de bază privind construcţiile de lemn;
- aprofundarea elementelor de bază privind tehnologiile şi utilajele speciale în construcţii;
- aprofundarea principiilor de bază ale hidrostaticii şi hidrodinamicii;
- aprofundarea elementelor de bază privind construcţiile civile;
- aprofundarea principiilor de bază mişcării permanente în sisteme hidraulice cu nivel liber, mişcării aluviunilor;
- abordarea tehnicilor moderne de monitorizare a parametrilor hidrologici, hidrogeologici, meteorologici şi de calitatea apei;
- aprofundarea elementelor de bază privind gospodărirea resurselor de apă;
- cunoaşterea proceselor din sol, a proprietăţilor şi însuşirilor diferitelor tipuri de soluri;
- cunoaşterea factorilor care influenţează calitatea solului, dispersia substanţelor nutritive şi a poluanţilor în sol;
- evaluarea calităţii solului şi încadrarea acestuia în clase de calitate;
- utilizarea proprietăţilor solurilor în practica ameliorativă;
- cunoştinţe necesare prelucrării unor informaţii de pe suporturi grafice a metodelor de calcul şi evaluare a riscului erozional;
- cunoaşterea construcţiilor hidrotehnice şi a instalaţiilor anexe din amenajările piscicole folosite pentru vehicularea apei şi asigurarea măsurilor de protecţie a mediului;
- cunoştinţe privind proiectarea şi exploatarea instalaţiilor de pompare folosite în sistemele hidroameliorative şi de alimentare cu apă a centrelor populate;
- înţelegerea şi aprofundarea tehnologiei de execuţie a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
- aprofundarea noţiunilor de bază privind exploatarea în siguranţa a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
- aprofundarea principiilor de bază pentru proiectarea sistemelor de canalizare;
- aprofundarea principiilor de bază pentru proiectarea sistemelor de alimentare cu apă;
- aprofundarea principiilor de bază pentru proiectarea staţiilor de epurare a apelor uzate;
- aprofundarea principiilor de bază privind tratarea apei potabile;
- cunoştinţe privind strategiile şi schemele de măsuri pentru reabilitarea şi readucerea în circuitul productiv a unor suprafeţe de terenuri puternic degradate;
- cunoştinţe privind refacerea şi protejarea peisajului natural, optimizarea structurii culturilor agricole, refacerea echilibrelor naturale privind circuitul apei şi al elementelor nutritive şi infestarea cu buruieni, boli şi dăunători;
- aprofundarea organizării şi conducerii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
- principiile de dezvoltare a spaţiului rural şi de reorganizare funciară în perimetrele cu lucrări de îmbunătăţiri funciare;
- proiectarea şi exploatarea lucrărilor, construcţiilor şi amenajărilor specifice spaţiului rural;
- aprofundarea elementelor de baza privind elaborarea documentaţiei economice privind execuţia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.
La nivel mondial, datorită diversităţii problematicii studiate, lucrările de îmbunătăţiri funciare reprezintă un domeniu în continuă dezvoltare, care obligă inginerul de îmbunătăţiri funciare să se specializeze continuu. Faţă de această realitate, proiectarea judicioasă, realizarea performanţelor proiectelor, corecta exploatare şi permanenta urmărire în timp a sistemelor hidroameliorative, devin foarte importante. În ultimii ani, performanţele în domeniul îmbunătăţirilor funciare s-au îmbunătăţit esenţial, datorită progreselor din domeniul tehnologiei, a dezvoltării tehnicilor computerizate de proiectare şi determinare a parametrilor de proiectare, de analiză a comportarii structurilor în exploatare şi a celor mai avansate metode de proiectare si îmbunătăţire a performanţelor lucrărilor hidroameliorative.
Programul de masterat “Modernizarea Sistemelor Hidrotehnice, Hidroameliorative si Hidroedilitare” din cadrul domeniului “Inginerie civilă” este o specializare nouă. Modernizarea continuă a planului de învăţământ prin introducerea de noi discipline, potrivit progresului ştiinţific şi tehnic în domeniul hidrotehnic, implică introducerea de noi cursuri de master.
Funcţionarea acestei specializări va fi foarte utilă pentru economia naţională datorită necesitatii implementarii directivelor europene pentru protectia mediului inconjurator, a dezvoltării domeniului construcţiilor hidrotehnice si ameliorative şi a apariţiei de noi metode de calcul, care necesită noi procedee şi noi abordări. Structurile hidrotehnice sunt şi vor fi utilizate atât pentru satisfacerea unor folosinte consumatoare de apa, cat si pentru protectia si conservarea mediului inconjurator.
La absolvirea ciclului de master, absolvenţii au acumulat un volum suficient de cunoştinţe pentru a fi competitivi pe piaţa forţei de muncă. Competenţele acumulate sunt definite prin corelarea disciplinelor introduse în planul de învăţământ şi care au fost adoptate după cerinţele şi competenţele stabilite la nivel naţional şi european.
Absolvenţii de master “Modernizarea Sistemelor Hidrotehnice, Hidroameliorative si Hidroedilitare” vor fi capabili să efectueze cercetări asupra teoriilor, conceptelor şi procedeelor, să le
dezvolte şi să le actualizeze, să aplice cunoştinţele acumulate în practica, să avizeze proiecte tehnice, să studieze concepte noi ale stiintei pamantului si vietii, de gestionare a resurselor de apa, exploatare a structurilor si sistemelor hidrotehnice, să susţină comunicări ştiinţifice şi să întocmească rapoarte tehnice de specialitate.
Absolvenţii de master “Modernizarea Sistemelor Hidrotehnice, Hidroameliorative si Hidroedilitare” vor fi pregătiţi să creeze, să execute şi să conducă diverse activităţi in domeniul hidroamenajarilor si structurilor hidrotehnice. Ei se vor ocupa de proiectarea si execuţia structurilor construcţiilor, aplicând cunoştinţele dobandite la realizarea de construcţii noi sau pentru modernizarea celor vechi, în condiţii de maximă siguranţă şi eficienţă. Ei pot lucra pentru mari companii de construcţii, pot coordona şi îndruma efortul unei echipe de ingineri de diverse specialităţi şi pot să ocupe poziţii de conducere în firmele unde lucrează.
Perspectivele funcţionării specializării în viitorul apropiat şi chiar pe termen mediu sunt favorabile datorită evoluţiilor din ingineria civila cu impact si asupra domeniului tehnic din România.
Astfel, în sistemul naţional de construcţii, au loc ample investiţii pentru noi capacităţi de producţie. Se acordă tot mai mare atenţie utilizării eficiente a resurselor materiale şi umane, se impun în forţă noi principii de proiectare a structurilor hidrotehnice si utilizarea rationala a resurselor de apa. Nevoia de ingineri în această specialitate nu se va diminua, astfel că funcţionarea specializării corespunde cerinţelor pieţei muncii. În ultimii 5 ani, absolvenţii acestor specializări de licenta („Amenajari si Construcţii Hidrotehnice” si “Imbunatatiri Funciare si Dezvoltare Rurala”) au obţinut, fără dificultăţi, locuri de muncă în specialitatea absolvită. De asemenea, s-a observat o cerere sporită de absolvenţi ai cursurilor de master din partea firmelor de specialitate, nu numai pe plan regional ci şi naţional. În unele cazuri, s-a observat chiar un deficit de ingineri.
Obiectivele generale ale programului de master “Modernizarea Sistemelor Hidrotehnice, Hidroameliorative si Hidroedilitare” sunt:
- comunicarea de informaţii, probleme şi soluţii de către specialiştii în inginerie şi in educaţie continuă;
- cunoaşterea tehnologiilor în continuă schimbare, precum şi a noilor tehnici ca parte integranta a procesului de educaţie continuă şi de autoperfecţionare;
- cunoaşterea metodelor moderne de calculul şi de proiectare a sistemelor hidrotehnice;
- utilizarea metodelor numerice pentru simularea proceselor si rezolvarea problemelor specifice domeniului;
- modelare matematica si experimentală;
- dezvoltarea tehnicilor de monitorizare a factorilor hidro-meteorologici si intocmirea bazelor de date necesare furnizarii parametrilor de proiectare a structurilor hidrotehnice;
- proiectarea elementelor de infrastructură si suprastructura în lucrari hidrotehnice;
- cunoaşterea şi aplicarea tehnicilor noi de colectare a datelor hidrometeorologice si fundamentarea solutiilor de crestere a sigurantei in exploatarea lucrarilor hidrotehnice;
- participarea la proiecte inginereşti de specialitate individuale sau colective din domeniul hidrotehnic;
- conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului ingineriei hidrotehnice;
- evaluarea unor raţionamente, ipoteze, concepte şi baze de date pentru soluţionarea unor probleme complexe din domeniul hidrotehnice;
- susţinerea de comunicări ştiinţifice şi întocmirea rapoartelor tehnice de specialitate;
- conceperea si gestionarea unor tehnici avansate în laborator şi in situ, de modelare a factorilor hidrometeorologici;
- elaborarea de modificări şi completări la reglementările tehnice.
Obiectivele specifice ale programului de master “Modernizarea Sistemelor Hidrotehnice, Hidroameliorative si Hidroedilitare” sunt:
- modelarea matematica si simulari hidraulice-hidrologice in imbunatatiri funciare, constructii hidrotehnice, inginerie sanitara, ingineria mediului;
- hidrotransportul;
- proiectarea unor aparate de masurare si control in gospodarirea apelor;
- impactul lucrarilor hidroameliorative si modificari induse asupra regimului hidrologic si gospodarirea calitatii resurselor de apa;
- tehnici noi in supravegherea comportarii in exploatare a constructiilor;
- înţelegerea si aprofundarea problematicii sistemelor de fundare (fundaţii de suprafaţă şi fundaţii de adâncime), a interacţiunii teren de fundare-construcţie;
- explicarea interacţiunilor dintre componentele suprastructurii, infrastructurii şi terenului de fundare;
- modelarea şi folosirea de metode de calcul prin programe pe calculator si proiectare asistata de calculator in hidrotehnica;
- tehnici GIS utilizate in hidrotehnica;
- sisteme de gospodarirea apelor;
- gestiunea resurselor de apa;
- siguranta lucrarilor hidrotehnice;
- controlul colmatarii lacurilor de acumulare;
- modernizarea amenajarilor de irigatii si drenaje;
- metode si echipamente moderne de irigatii;
- tehnologii noi in imbunatatiri funciare;
- gestiunea apei in agricultura si irigatii cu eficienta energetica;
- reabilitarea sistemelor de drenaj si irigatii;
- scheme moderne de drenaj;
- utilizarea apelor uzate in irigatii;
- instalatii de irigatii pentru sere; modernizarea proceselor automatizate in irigatii;
- noi materiale, sisteme de alimentare cu apa si canalizare;
- eficienta sistemelor de pompare in irigatii si drenaje;
- reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare orasenesti;
- noi tehnologii de tratare a apelor uzate;
- amenajarea formatiunilor torentiale si implementarea unor noi tipuri de baraje;
- monitoringul comportarii in exploatare a barajelor din materiale locale;
- cunoaşterea legislaţiei privind implementarea directivelor cadru pentru apa ale Uniunii Europene.
La nivel mondial, datorită diversităţii problematicii studiate, modernizarea sistemelor hidrotehnice, hidroameliorative si hidroedilitare este un domeniu prioritar, care obligă inginerul constructor să se specializeze continuu. Faţă de această realitate, proiectarea judicioasă, realizarea performanţelor proiectelor, corecta exploatare şi permanenta urmărire în timp a sistemelor hidrotehnice, hidroameliorative si hidroedilitare, devin foarte importante. În ultimii ani, performanţele în domeniul modernizarii sistemelor hidrotehnice, hidroameliorative si hidroedilitare s-au îmbunătăţit esenţial, datorită progreselor din domeniul tehnologiei, a studiilor asupra conlucrării dintre teren şi structură, a dezvoltării tehnicilor computerizate de proiectare si determinare a parametrilor de proiectare, de analiza a comportarii structurilor in exploatare şi a celor mai avansate metode de proiectare si îmbunătăţire a performantelor structurilor hidroameliorative si hidrotehnice.
Domeniul Ingineria Mediului
Programul de studii universitare de licenţă “Ingineria şi protecţia mediului în Agricultură” pregăteşte specialişti de înaltă calificare, capabili să desfăşoare activităţi de concepţie, proiectare, execuţie şi exploatare pe trei direcţii principale: protecţia şi conservarea resurselor de sol, protecţia şi conservarea resurselor de apă, dezvoltare rurală şi susţinerea unei agriculturi ecologice. Ei se vor ocupa de supravegherea si execuţia structurilor construcţiilor aplicând cunoştinţele la realizarea de construcţii noi sau la modernizarea celor vechi în condiţii de maximă siguranţă şi eficienţă. Prin completarea studiilor prin masterat ei pot lucra pentru mari companii de construcţii, pot coordona şi îndruma efortul unei echipe de ingineri de diverse specialităţi şi pot să ocupe poziţii de conducere în firmele unde lucrează.
Obiectivele generale ale programului de studii de licenţă “Ingineria şi protecţia mediului în Agricultură”sunt:
- cunoaşterea tehnologiilor în continuă schimbare, precum şi a noilor tehnici ca parte integrantă a procesului de educaţie continuă şi de autoperfecţionare;
- cunoaşterea metodelor de calculul şi de proiectare a sistemelor ecologice;
- dezvoltarea tehnicilor de monitorizare a factorilor hidro-meteorologici si întocmirea bazelor de date necesare furnizării parametrilor de proiectare;
- utilizarea tehnologiei informaţiei pentru rezolvarea eficientă a problemelor;
- cunoaşterea şi aplicarea tehnicilor noi de colectare a datelor hidrometeorologice;
- evaluarea în mod critic a unor raţionamente, ipoteze, concepte abstracte şi date pentru a crea propriile raţionamente, care să contribuie la soluţionarea unor probleme complexe dintr-un proces creativ;
- conceperea si gestionarea unor tehnici avansate în laborator şi in situ de modelare a factorilor hidrometeorologici;
- evaluarea unor raţionamente, ipoteze, concepte şi baze de date pentru soluţionarea unor probleme complexe din domeniul ingineriei mediului.
Obiective specifice ale programului de studii de licenţă “Ingineria şi protecţia mediului în Agricultură”sunt:
- înţelegerea şi aprofundarea întocmirii planurilor topografice si de situatie;
- aprofundarea elementelor de bază specifice lucrărilor de ingineria mediului;
- aprofundarea elementelor de baza din hidrologie si hidrogeologie;
- aprofundarea elementelor ale Sistemelor Informaţionale Geografice GIS utilizate în ingineria mediului;
- aprofundarea elementelor de bază privind gospodărirea resurselor de apa şi evaluarea riscului erozional;
- cunoaşterea proceselor din sol, a proprietăţilor şi însuşirilor solurilor şi evaluarea calităţii solului;
- cunoaşterea factorilor care influenţează calitatea solului, dispersia substanţelor nutritive şi a poluanţilor în sol;
- înţelegerea şi aprofundarea tehnologiei de execuţie a lucrărilor de ingineria mediului;
- aprofundarea principiilor de bază pentru proiectarea sistemelor de canalizare si alimentare cu apă;
- aprofundarea principiilor de bază pentru proiectarea staţiilor de epurare a apelor uzate;
- cunoştinţe privind refacerea şi protejarea peisajului natural, optimizarea structurii culturilor agricole;
- refacerea echilibrelor naturale privind circuitul apei şi al elementelor nutritive şi infestarea cu buruieni, boli şi dăunători;
- cunoaşterea legislaţiei privind implementarea directivelor cadru pentru apa ale Uniunii Europene.
La nivel mondial, datorită diversităţii problematicii studiate, lucrările de protecţia mediului reprezintă un domeniu în continua dezvoltare, care obligă inginerul să se specializeze continuu. Faţă de această realitate, proiectarea judicioasă, realizarea performanţelor proiectelor, corecta exploatare şi permanenta urmărire în timp a sistemelor de mediu, devin foarte importante. În ultimii ani, performanţele în domeniul mediului s-au îmbunătăţit esenţial, datorită progreselor din domeniul tehnologiei, a dezvoltării tehnicilor computerizate de proiectare si determinare a parametrilor de proiectare, de analiză a comportării structurilor în exploatare şi a celor mai avansate metode de proiectare şi îmbunătăţire a performanţelor lucrărilor de protecţia mediului.
Programul de masterat “Ingineria si Managementul Factorilor de Mediu” din cadrul domeniului “Ingineria Mediului” este o specializare nouă. Modernizarea continuă a planului de învăţământ prin introducerea de noi discipline, potrivit progresului ştiinţific şi tehnic în domeniul hidrotehnic, implică introducerea de noi cursuri de master.
Funcţionarea acestei specializări va fi foarte utilă pentru economia naţională datorită necesitatii implementarii directivelor europene pentru protectia mediului inconjurator, a dezvoltării domeniului construcţiilor hidrotehnice si ameliorative şi a apariţiei de noi metode de calcul, care necesită noi procedee şi noi abordări. Structurile hidrotehnice sunt şi vor fi utilizate atât pentru satisfacerea unor folosinte consumatoare de apa, cat si pentru protectia si conservarea mediului inconjurator.
Evoluţia activităţilor didactice şi ştiinţifice în cadrul acestui program de studii este conformă cu strategia Universităţii prin aceea că: este prima componentă a pregătirii în domeniu, care continuă cu masterat şi cu doctorat; răspunde cerinţelor sistemului de asigurare a calităţii instituit în universitate; promovează cercetarea ştiinţifică şi întreţine o viaţă ştiinţifică activă prin organizarea de manifestări stiintifice proprii şi participarea la manifestări naţionale şi internaţionale; stimulează dezvoltarea personalităţii studenţilor, cultivarea abilităţilor personale potrivit posibilităţilor acestora.
La absolvirea ciclului de master, absolvenţii au acumulat un volum suficient de cunoştinţe pentru a fi competitivi pe piaţa forţei de muncă. Competenţele acumulate sunt definite prin corelarea disciplinelor introduse în planul de învăţământ şi care au fost adoptate după cerinţele şi competenţele stabilite la nivel naţional şi european.
Absolvenţii în specializarea ”Ingineria si Managementul Factorilor de Mediu” vor fi pregătiţi ca pe baza conceptului de dezvoltare durabilă să efectueze şi să conducă diverse activităţi legate de redresarea, conservarea şi ocrotirea mediului, în concordanţă cu dinamica permanentă a mijloacelor şi metodelor cu caracter tehnic şi legislativ în domeniu. Ei se vor ocupa de întocmirea, interpretarea şi avizarea studiilor de impact asupra mediului, de evaluarea apariţiei situaţiilor de risc. Vor putea activa în cadrul unor organisme non guvernamentale sau guvernamentale (ex. Autorităţi teritoriale de protecţia mediului, desfăşurând inclusive activităţi pentru monitorizarea impactului activităţilor economice asupra mediului şi a corelării deciziilor privind mediul, pentru alinierea legislaţiei naţionale la legislaţia internaţională).
De asemenea vor fi în măsură să propună în anumite situaţii, reorientarea unor tehnologii specifice (în concordanţă cu protecţia mediului) şi măsuri de punere sub control a unor riscuri majore de deteriorare a factorilor de mediu (în special apă şi sol) pe baza realizării unor prognoze privind evoluţia spaţio-temporară a impactului unor activităţi economico-sociale.
Perspectivele funcţionării specializării în viitorul apropiat şi chiar pe termen mediu sunt favorabile datorită evoluţiilor din ingineria civila cu impact si asupra domeniului tehnic din România. Astfel, în sistemul naţional de construcţii, au loc ample investiţii pentru noi capacităţi de producţie. Se acordă tot mai mare atenţie utilizării eficiente a resurselor materiale şi umane, se impun în forţă noi principii de proiectare a structurilor hidrotehnice si utilizarea rationala a resurselor de apa. Nevoia de ingineri în această specialitate nu se va diminua, astfel că funcţionarea specializării corespunde cerinţelor pieţei muncii.
Obiectivele generale ale programului de master ”Ingineria si Managementul Factorilor de Mediu” sunt:
- comunicarea de informaţii, probleme şi soluţii de către specialiştii în inginerie şi in educaţie continuă;
- cunoaşterea tehnologiilor în continuă schimbare, precum şi a noilor tehnici ca parte integranta a procesului de educaţie continuă şi de autoperfecţionare;
- cunoaşterea metodelor moderne de calculul şi de proiectare;
- utilizarea metodelor numerice pentru simularea proceselor si rezolvarea problemelor specifice domeniului;
- modelare matematica si experimentală;
- dezvoltarea tehnicilor de monitorizare a factorilor hidro-meteorologici si intocmirea bazelor de date necesare furnizarii parametrilor de proiectare a structurilor hidrotehnice;
- cunoaşterea şi aplicarea tehnicilor noi de colectare a datelor hidrometeorologice si fundamentarea solutiilor de crestere a sigurantei in exploatarea lucrarilor hidrotehnice;
- participarea la proiecte inginereşti de specialitate individuale sau colective din domeniul hidrotehnic;
- evaluarea impactului aspra factorilor de mediu;
- soluţionarea unor probleme complexe din domeniul mediului, pe bază de analize, calcule, raţionamente, ipoteze, concepte şi baze de date esistente;
- susţinerea de comunicări ştiinţifice şi întocmirea rapoartelor tehnice de specialitate;
- conceperea si gestionarea unor tehnici avansate în laborator, şi in situ, de modelare a factorilor hidrometeorologici;
- elaborarea de modificări şi completări la reglementările tehnice in vigoare.
Obiectivele specifice ale programului de master ”Ingineria si Managementul Factorilor de Mediu” sunt:
- modelarea matematica si simulari hidraulice-hidrologice ingineria mediului, in imbunatatiri funciare, constructii hidrotehnice, inginerie sanitara;
- impactul lucrarilor hidroameliorative si modificari induse asupra regimului hidrologic si gospodarirea calitatii resurselor de apa;
- tehnici noi in supravegherea comportarii in exploatare a constructiilor;
- modelarea şi folosirea de metode de calcul prin programe pe calculator si proiectare asistata de calculator in hidrotehnica;
- tehnici GIS;
- sisteme de gospodarirea apelor;
- gestiunea resurselor de apa;
- controlul colmatarii lacurilor de acumulare;
- modernizarea amenajarilor de irigatii si drenaje;
- metode si echipamente moderne de irigatii; tehnologii noi in imbunatatiri funciare;
- gestiunea apei in agricultura si irigatii cu eficienta energetica;
- reabilitarea sistemelor de drenaj si irigatii;
- reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare orasenesti;
- noi tehnologii de tratare a apelor uzate;
- monitoringul comportarii in exploatare a barajelor din materiale locale;
- cunoaşterea legislaţiei privind implementarea directivelor cadru pentru apa ale Uniunii Europene.
La nivel mondial, datorită diversităţii problematicii studiate, Ingineria Mediului este un domeniu prioritar, care obligă inginerul de mediu să se specializeze continuu. Faţă de această realitate, proiectarea judicioasă, realizarea performanţelor proiectelor, corecta exploatare şi permanenta urmărire în timp a ecosistemelor, devin foarte importante. În ultimii ani, performanţele în domeniul Ingineriei Mediului s-au îmbunătăţit esenţial, datorită progreselor din domeniul tehnologiei, a studiilor asupra terenului, apei si aerului, a dezvoltării tehnicilor computerizate de monitorizare si determinare a parametrilor de proiectare si exploatare a lucrărilor inginereşti de orice tip. Disciplinele care profilează specializarea Inginerie Mediului urmăresc tocmai realizarea acestor deziderate.
Cercetare - Laboratoare de cercetare
- Detalii
- Creat: Joi, 05 Ianuarie 2017 19:29
Dotările laboratoarelor didactice şi de cercetare ale departamentului de ”Măsurători Terestre și Cadastru” cu tehnică de calcul şi echipamente performante garantează calitatea aplicaţiilor practice atât în procesul didactic, cât şi în munca de cercetare ştiinţifică în cadrul granturilor şi contractelor de cercetare. Baza materială constă atât în aparatură clasică, cât şi în aparatură modernă, din care se enumeră:
- Stație permanentă de referinţă GNSS Leica GRX1200 Pro GG, cu echipament şi soft;
- Senzor GPS portabil Leica (pentru monitorizarea utilajelor mobile);
- Receptor GNSS mulți-frecvență cu tehnologie de ”multipath” încorporată South S82-2013 (3 buc.);
- Staţie totală Leica TCR 1205 Pin Point R100 SMART cu accesorii;
- 8 stații totale (5 buc. - Leica TC 407; 1 buc. - Leica TCR 407 Power; 1 buc. - Leica TCR 405 Power, 1buc. - TCR 1205 Pin Point R300) cu accesorii;
- Nivelă electronică SPRINTER 100M cu accesorii;
- Laser scanner terestru static și mobil Maptek I-Site 8820.
- Staţie grafică pentru fotogrammetrie digitală cu accesorii şi soft;
- Dronă pentru investigații GIS - platformă elicopter - ALTURA ZENITH ATX;
- Dronă pentru investigații GIS - platformă avion – EaszMap L1/L2 cu receptor GPS/Glonass incorporat;
- 2 teodolite de precizie Zeiss Theo 010, cu accesorii;
- 2 nivele de precizie Zeiss Koni 007 cu 2 truse de mire cu bandă INVAR;
- 8 tahimetre Zeiss Theo 020, cu accesorii;
- 2 tahimetre autoreductoare Zeiss Dahlta 020 cu accesorii;
- 8 tahimetre Zeiss Theo 080, cu accesorii;
- 12 nivele cu compensator optic Zeiss Ni 025 şi Ni 050, cu accesorii.
- 3 rețele de calculatoare (lab. Fotogrammetrie teledetecţie şi cartografie digitală / lab. Sisteme Informaţionale Geografice şi Cadastru / sală e-learning);
- tablă interactivă;
- Scanner HP 3500 - A0;
- Plotter Canon A0.
În cadrul laboratoarelor cu reţele de calculatoare, există soft specializat pentru disciplinele de specialitate, din care se poate enumera:
- AutoCAD Civil 3D, AutoCAD Map 3D,AutoCAD Raster Design; Autodesk Land Desktop + Civil Design + Autodesk Survey; Autodesk CAD Overlay; Autodesk MapGuide; Autodesk Viz;
- ArcGIS 10.3, ArcGIS for Desktop Basic Single Use Educational Teaching & Research Lab Kit, ArcGIS 3D Analyst Single Use Educational Teaching & Research Lab Kit, ArcGIS Spatial Analyst Single Use Educational Teaching & Research Lab Kit, ArcGIS for Desktop Advanced Concurrent Use Educational Teaching Lab Pak, ArcGIS 3D Analyst Concurrent Use Educational Teaching Lab Pak, ArcGIS Spatial Analyst Concurrent Use Educational Teaching Lab Pak, ArcGIS Geostatistical Analyst Concurrent Use Educational Teaching Lab Pak, ArcGIS Data Interoperability Concurrent Use Educational Teaching Lab Pak;
- Leica Geo Office -full options; GPS Spider;
- Soft vectorizare SCAN 2 CAD Pro V76;
- TopoLT, ProfLT & TransLT;
- BricsCad;
- ENVI 4.7, ENVI Ex;
- Opals v. 2.1.3; Lisa;
- N4Ce.
Istoric
- Detalii
- Creat: Joi, 05 Ianuarie 2017 19:29
Din punct de vedere istoric, se consideră că, bazele învăţământului tehnic - ingineresc în limba română s-au fondat la Iaşi, prin aportul adus de marele întemeietor de şcoală şi cultură românească, Gheorghe Asachi. Contribuția sa esențială își găsește expresia în hrisovul domnesc din 15 noiembrie 1813, prin care a fost înfiinţată Şcoala de Hotărnicie şi Inginerie de la Academia Domnească din Iaşi. Prima clasă de ingineri hotarnici a cuprins 32 de cursanți, care și-au susținut examenul de finalizare a studiilor în data de 12 iunie 1818. Festivitatea de absolvire a fost însoțită de o expoziție de planuri topografice, proiecte de arhitectură și fortificații, realizate de către absolvenții școlii, reprezentând la acea vreme ”primul triumf al instrucțiunii în limba naționalăˮ (Gheorghe Asachi).
În anul 1818, în Bucureşti, Gheorghe Lazăr înfiinţează la mănăstirea Sfântul Sava, Școala Academiciască pentru Ştiinţele Folozofeşti şi Matematiceşti, în care au fost pregătiţi primii ingineri hotarnici munteni.
După Unirea Principatelor Române s-a înfiinţat Universitatea din Iaşi, unde în cadrul Facultăţii de Știinţe s-au predat, la anii I-III, cursuri de Topografie, Astronomie şi Geodezie teoretică.
În anul 1920 s-a înfiinţat Politehnica Bucureşti (prin transformarea Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele), unde s-au predat disciplinele de Topografie şi Geodezie (cu elemente de Fotogrammetrie) la secţiile de Construcţii, Mine şi Silvicultură, care permiteau dreptul de obţinere a diplomei de inginer cadastral.
Prin continuarea tradiţiei la Iaşi, odată cu reforma învăţământului din anul 1948, s-a inaugurat Institutul de Măsurători Terestre, prima şcoală din ţara noastră care a pregătit specialişti cu studii superioare pentru domeniul topografiei, geodeziei, fotogrammetriei şi cartografiei.
În anul 1951, Institutul de Măsurători Terestre a fost transferat la Galaţi ca Facultate de Măsurători Terestre, denumire sub care a funcţionat până în anul 1952, când şi-a schimbat denumirea în Facultatea de Geodezie Galaţi. Aici, a funcţionat în cadrul nou înfiinţatului Institut Agronomic din Galaţi, cu două facultăţi: de Geodezie şi de Îmbunătăţiri Funciare, până în toamna anului 1959, când se mută înapoi la Iaşi în cadrul Institutului Agronomic, ca Facultate de Îmbunătăţiri Funciare şi Organizarea Teritoriului. În cadrul acestei facultăţi, funcţionau două specialităţi: Îmbunătăţiri Funciare şi Măsurători Terestre şi Organizarea Teritoriului. Trebuie menţionat, că în anul 1955, o parte a studenţilor specializării de Geodezie din Galaţi s-au mutat la Bucureşti, în noua secţie de Geodezie a Facultăţii de Drumuri şi Poduri, facultate care a devenit ulterior Facultatea de Căi ferate, Drumuri şi Poduri, apoi, Facultatea de Hidrotehnică, Drumuri şi Căi ferate şi, mai târziu, Facultatea de Căi ferate, Drumuri, Poduri și Geodezie, în cadrul Institutului de Construcţii Bucureşti. Studenţii rămaşi şi-au continuat studiile la Galaţi, şi din 1959, la Iaşi. În anul 1962, ultimele generaţii ale secţiei de Măsurători Terestre de la Iaşi au fost mutate la Bucureşti, unde funcţiona din anul 1955, secţia de Geodezie în cadrul Facultăţii de Hidrotehnică, Drumuri şi Căi ferate.
În anul 1962, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare de la Institutul Agronomic Iaşi s-a mutat la Institutul Politehnic Iaşi, funcţionând sub denumirea de Facultatea de Hidrotehnică, împreună cu specializarea de Construcţii Hidrotehnice, care se înfiinţase cu un an înainte.
Între anii 1962-1990, învățământul geodezic la Iaşi a fost desfiinţat şi a rămas în funcţiune doar secţia şi apoi Facultatea de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.
Începând cu 1 octombrie 1990, din iniţiativa unor importanţi reprezentanţi ieşeni ai specializării (prof. univ. dr. ing. Gh. Gavrilov, prof. univ. dr. ing. Gh. Nistor, prof. univ. dr. ing. E. Niţescu, prof. univ. dr. ing. V. Moca), cu sprijinul unor cadre didactice susţinătoare, recrutate din cadrul Facultăţii de Hidrotehnică şi al unor specialişti din producţie, s-a reînfiinţat la Iaşi învățământul geodezic în Institutul Politehnic Iaşi, Facultatea de Hidrotehnică, cu specializarea de Cadastru. Din anul 2005, denumirea specializării devine Măsurători Terestre şi Cadastru, iar din anul 2006, profilul geodezic se regăsește și în titulatura facultății, care devine Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului.
De asemenea, între anii 2000-2006, a funcţionat la Chişinău, în Republica Moldova, Facultatea Transfrontalieră de Inginerie, extensie a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi la Universitatea Tehnică a Moldovei - Chişinău. Această facultate, cu două specializări, de Cadastru şi de Inginerie Economică, a avut câte trei promoţii de ingineri. La secţia de Cadastru au activat în această perioadă şi specialişti din cadrul Facultăţii de Geodezie Bucureşti. Această facultate a fost condusă şi coordonată de către cadrele didactice ale specializării de Cadastru de la Iaşi, împreună cu colegii de la Facultatea de Electrotehnică. În momentul desfiinţării, prin nesemnarea ulterioară a Protocolului de Colaborare de către Guvernul Moldovei, generaţiile rămase au continuat studiile la secţia de Cadastru de la Iaşi.
În cadrul domeniului de inginerie geodezică s-au organizat suplimentar, cursuri de perfecționare postuniversitară în specializarea de Cadastru, geodezie, topografie și cartografie, respectiv, Sisteme Informaționale Geografice - utilizarea software-ului GIS Autodesk MAP R5.
Din anul 2011, în domeniul ingineriei geodezice, funcționează programul de masterat ”Geomatică și Cartografie”. Studiile doctorale se desfășoară în cadrul Departamentului "Şcoli Doctorale", înfiinţat în anul 2005 la nivel de universitate, care are în subordine Școala Doctorală de la nivelul facultăţii, în domeniul Inginerie Civilă. În perioada 2008 – 2012 s-au derulat mai multe proiecte doctorale POS-DRU, “Burse doctorale – O investiție în inteligență (BRAIN)”, “Studii doctorale pentru performanţe europene în cercetare şi inovare (CUANTUMDOC)”, ”Burse doctorale pentru performanță în cercetare la nivel european (EURODOC)”. În ultimii ani au fost demarate și proiecte Postdoctorale "Performanţă prin postdoctorat pentru integrarea în aria europeană de cercetare (PERFORM-ERA)”.
Dinamica dezvoltării învățământului geodezic la Iași este una ascendentă, cu deschidere către valorile științifice europene, având la bază o tradiție remarcabilă de cel puțin două secole, unică în peisajul academic național.
Cadre didactice
- Detalii
- Creat: Joi, 05 Ianuarie 2017 19:29
 |
Prof. dr. ing. Nicolae Marcoie Director departament |
 |
Prof. dr. ing. Florian Stătescu |
 |
Prof. dr. ing. Josif Bartha |
 |
Prof. dr. ing. Gabriela Biali |
 |
Șef lucrări dr.ing. Mihail Anăstăsoaei |
 |
Șef lucrări dr.ing. Ilie Logigan |
 |
Șef lucrări dr.ing. Mihaela Alina Agafiţei |
 |
Șef lucrări dr.ing. Victor Gabor |
 |
Șef lucrări dr.ing. Daniel Toma |
 |
Șef lucrări dr.ing. Vasile Lucian Pavel |
 |
Șef lucrări dr.ing. Paula Cojocaru |
 |
Asist. dr. ing. Valentin Boboc |
|
Cadre didactice asociate |
|
 |
curriculum vitae |
| |
Conf. dr. ing. Constantin Chiriac curriculum vitae |
| |
Dr.ing. Gabriel Constantin Sârbu curriculum vitae |
 |
Dr.ing. Nicoleta Adriana Stan curriculum vitae |